Cronică: L-am văzut pe Diavol

de Ştefan Dobroiu in 4 Iun 2011

Citeşte şi

Citeşte toată corespondenţa de la TIFF 2011

Scanează QR codul alăturat cu smartphone-ul tău şi află programul festivalului!

Vezi instrucţiuni!

Cu avalanşa de thrillere realizate cu copy-paste de Hollywood nu-i de mirare că genul are cumplit de suferit, filmele lansate în România fiind adesea amuzant de previzibile. Iată că lucrurile se schimbă o dată ce păşim pe tărâmul asiatic: I Saw the Devil este o gură de aer proaspăt (sau o găleată de sânge proaspăt, dacă preferi) şi, chiar dacă durează două ore şi 20 de minute, nu te plictiseşti nici măcar o clipă. Dacă n-ai ocazia să-l vezi la TIFF, ar fi mai bine să-ţi procuri DVD-ul înainte de a fi tentat să vezi varianta americană, cu siguranţă deja în pregătire.

Categoric Interzis minorilor, L-am văzut pe Diavol este suficient de sângeros şi violent ca să-i facă pe spectatorii mai sensibili să-şi ferească privirea la anumite scene. Pentru amatorii genului, este thrillerul desăvârşit: întotdeauna imprevizibil, filmul nu doar ridică nişte întrebări grele, dar aruncă în cursă doi dintre cei mai convingători protagonişti văzuţi în ultima vreme la cinema. Unul este Kyung-chul (Choi Min-sik din Oldboy), un violent criminal în serie, iar celălalt Soo-hyun (Lee Byung-hun, pe care s-ar putea să ţi-l aminteşti din G.I. Joe: The Rise of Cobra, în care îl joacă pe periculosul Storm Shadow), logodnicul uneia dintre victime.

Când trupul oribil mutilat (a se citi tăiat în bucăţi) al logodnicii sale este descoperit pe malul unui râu, Soo-hyun, un agent secret, jură să nu se lase până când nu îl va face pe făptaş să înţeleagă fiecare dram de suferinţă îndurată de victimele sale. Doar că ce urmează nu este o simplă vânătoare, ci un joc de-a şoarecele şi pisica de un sadism extrem (curat asiatic, am putea spune), în care amândoi oponenţii vor dovedi resurse nebănuite în lupta lor, unul pentru răzbunare, celălalt pentru supravieţuire.

Mai mult decât un thriller înecat în sânge, I Saw the Devil atinge şi subiecte mai sensibile şi mai adânci, subliniate mai ales de finalul care te face să te întrebi dacă are cineva de câştigat atunci când se pune în practică legea talionului.

Starul absolut al filmului este fără îndoială Choi Min-sik, în rolul brutalului psihopat pentru pentru care a lua viaţa unui tinere femei a căpătat familiaritatea îngurgitării unui ou fiert. Dezlănţuit şi pervers, Choi Min-sik oferă o interpretare impresionantă, ce aminteşte atât în stil cât şi în puterea de convingere de cea a lui Heath Ledger în rolul Joker-ului din The Dark Knight. Datorită lui Choi, antagonistul se dovedeşte a fi adevărata piesă de rezistenţă a filmului, ceea ce ne face să tragem concluzia că succesul unui thriller e condiţionat mai degrabă de un villain convingător şi nu de un protagonist cu vino-ncoace.

Dacă ai pierdut proiecţia de vineri a filmului, îl poţi revedea sâmbătă, 11 iunie, de la ora 19.45, la Odeon Cineplex - Sala 5. Atenţie, thrillerul nu este recomandat minorilor, se precizează în programul festivalului, şi, am adăuga noi, spectatorii care ştiu că nu agreează valuri de sânge şi bucăţi de trupuri umane împrăştiate pe marele ecran ar putea să evite această producţie asiatică.

Taguri: festival:tiff 2011, Akmareul boatda, Oldboy, G.I. Joe: The Rise of Cobra

Părerea ta

Spune-ţi părerea

xerses pe 4 iunie 2011 13:23

Sunt in totalitate de acordcu comentariile despre film.

spartacus pe 4 iunie 2011 21:10

Nu ar prima data cind cinematoghafia asiatica - in special cea sud-coreana, da lectii americanilor care se cred atotstiutori. In fiecxare din ultimii 5-6 ani cel putin au venit de aici filme foarte bune, unele copiate de amricani ulterior. Astept sa apara si la noi acest film pentru a-l vedea, poate il descarc de pe Net la momentul potrivit....

Vorador pe 4 iunie 2011 22:04

Am vazut si eu astazi filmul,merita vazut,te tine in suspans pe toata durata filmului fara sa te plictisesti

eu pe 5 iunie 2011 00:53

vai doamne ce film. Nota 10, incredibil. Va rog din suflet mai ziceti-mi filmele tot facute de coreeni, japonezi tot asa bune. va rog :D

Liviu- pe 5 iunie 2011 11:51

Dintre ce urmeaza cel mai mult recomand: "Oldboy", "Sympathy for Lady Vengeance", "Memories of murder", "Mother", "3-Iron", "A bittersweet life", "The Chaser". Mi se par mai bune pentru introducere in cinemaul coreean modern, dar pana la urma depinde de fiecare.

Chan-wook Park: "Sympathy for Mr. Vengeance", "Oldboy", "Sympathy for Lady Vengeance", "Thirst", "J.S.A.", "Three Extremes: Cut". Mai e unul ("I'm a cyborg but that's ok"), dar e altfel de film, dupa parerea mea ceva mai slabut. Cel mai bun e Oldboy, cel mai frumos vizual si cu cea mai buna muzica e Lady Vengeance. Primele 3 constituie "Trilogia razbunarii". N-au legatura intre ele in afara de tema principala, deci pot fi vazute in orice ordine.

Joon-ho Bong: "Memories of murder", "Mother", "The Host" si inca 2 pe care nu le-am vazut, deci nu pot recomanda. Memories of murder e cel mai bun, alaturi de Zodiac si Se7en intre cele mai bune filme cu criminali in serie (personal prefer filmul asiatic). Mother intoarce un cliseu pe dos, iar The Host e un film cu monstru-mutant atipic, cam opusul filmului american, combinand cateva genuri: horror, aventura, actiune, comedie.

Ji-woon Kim: "A bittersweet life", "I saw the devil", "A tale of two sisters", "The good, the bad, the weird", "The Foul King" + inca unul pe care nu l-am vazut. Primul e un film de actiune, tot pe tema razbunare, realizat ceva mai poetic. A tale of two sisters e horror gandit la detaliu, good,bad,weird e un western comic, filmat foarte misto, iar ultimul e ceva mai slabut, dar amuzant.

Kim Ki-duk: "Spring, summer, fall, winter... and spring", "3-Iron" si multe altele. Astea doua sunt cele mai bune, restul ceva mai slabute, dar cu teme ciudate, filme care te iau prin surprindere. E probabil cel mai spiritual regizor din Coreea de Sud, dar zona s-ar putea extinde. Anul asta a castigat Un certain regard la Cannes. Dintre cele doua de mai sus "3-Iron" mi-a placut mai mult, dar cred ca amandoua sunt cam la fel de bune.

Chang-dong-lee: "Peppermint Candy", "Poetry" si inca 3 dintre care am auzit lucruri bune despre "Secret Sunshine" si "Oasis". Stilul lui e mai putin comercial, filmele cu siguranta sunt diferite fata de ale celor mentionati mai sus. Deci... approach with caution :P

Hong-jin Na: "The Chaser", "The Murderer". Primul e unul din cele mai bune thrillere pe care le-am vazut. Al doilea a participat anul asta la Cannes in sectiunea Un certain regard si a primit review-uri bune. Din pacate la al doilea inca nu se gaseste subtitrare, pana si dvd-ul scos de coreeni nu are sub in engleza.

Jae-young Kwak: "My sassy girl", "The Classic". Primul e una dintre cele mai misto comedii romantice vazute, al doilea apartine aceluiasi gen, dar e ceva mai slabut. Am mai vazut "Windstruck", dar nu recomand sub nicio forma, pur si simplu imi curgea siropul prin urechi dupa ce l-a vazut.

"A moment to remember" e drama romantica lacrimogena. Nu e chiar original, dar filmul curge binisor. Personal nu mi-a placut foarte mult, dar sunt multe persoane care-l apreciaza.

"Tae Guk Gi: The Brotherhood of War" - film de razboi facut in stil american, putin exagerat, cam melodramatic si nevorosimil uneori, dar multora le-a placut.

"The Man from Nowhere" - actiune, un fel de "Taken" combinat cu "Leon". Ca film de actiune il recomand.

"A Dirty Carnival" - mafie (drama, actiune). Nu se compara cu A bittersweet life de exemplu, dar e bun si trateaza subiectul intr-un mod interesant. N-as putea spune ca aduce vreo ceva nou in universul filmelor cu mafioti.

Am mai vazut vreo cateva, dar nu mi se par prea bune...

Filme foarte bune se fac si in Japonia, Hong-Kong, China, dar prin alte tari din zona. Din Japonia recomand Takashi Miike, dar nu e pentru cei slabi de inima (foarte mult sange, filme foarte ciudate) sau Takeshi Kitano (doar ca e ceva mai putin comercial, cele mai bune filme ale lui sunt mai lente), dar si altele... daca vrea cineva o sa enumar cateva titluri, desi n-am vazut foarte multe. Din Hong-Kong trebuie mentionat neaparat Wong Kar-Wai, cel mai mare romantic in viata, probabil cel mai mare din regizorii din comentariul asta, maestru al dramelor romantice si al poeziei filmate (de mentionat acelasi lucru ca si la Kitano, in unele filme). Si aici mai sunt filme care merita mentionate precum "Infernal Affairs", trilogia dupa care a fost realizat "The Departed". In China neaparat trebuie mentionat Yimou Zhang, cunoscut acum mai mult pentru "Hero" si "House of the flying daggers", dar filmele sale cele mai bune au fost realizate la inceputul carierei ("Raise the red lantern", "To live"). Din alte parti e cunoscutul "Crouching tigger, hidden dragon" si altele.