În România anului 2000, doar unul (Misiune imposibilă 2) din cele zece filme cu cele mai mari încasări era o continuare. În 2010, doar unul (Inception) NU era un remake sau o continuare. Într-un singur deceniu peisajul cinematografic s-a schimbat dramatic şi lucrurile au rămas la fel şi în ziua de azi, deşi în 2025 procentul de filme originale a crescut substanţial datorită unor producţii româneşti precum Cravata galbenă, Vecina şi Cursa. Totuşi, programul cinematografelor este dominat până la saturaţie de remake-uri şi continuări.
Eşecurile financiare ale unor premiere ce făceau parte din diverse francize au mai fost, dar vara acestui an a venit cu trei eşecuri surprinzătoare. În sincron, mai multe poveşti originale au avut un succes răsunător la public, ceea ce ar trebui să dea de gândit marilor studiouri cu privire la atractivitatea ciorbelor reîncălzite din cinematografe.
Sunt destui spectatori care evită remake-urile din simplul motiv că ştiu secundă de secundă încotro merge povestea. Cu toate acestea, remake-uri precum Regele Leu (2019) au avut încasări impresionante - de exemplu 1,6 miliarde pentru acest film ce copiază aproape cadru cu cadru animaţia din 1994, semn că o mare parte a publicului nu este descurajat de familiaritatea şi previzibilul aventurilor de pe ecran.
Totuşi, se pare că stratagema dă rateuri în rafală şi că vara lui 2026 poartă ghinion. Cel mai recent eşec este Vaiana, remake live-action al unei animaţii lansate în urmă cu doar zece ani. Cu un buget evaluat la 250 de milioane de dolari, filmul a fost primit cu răceală de publicul global şi a încasat doar 43 de milioane de dolari în SUA şi 95 de milioane pe glob. Cifrele poate par bune, dar, dacă luăm în considerare bugetul imens şi faptul că încasările acestor filme scad de regulă cu circa 50% în al doilea weekend, Vaiana avea nevoie de încasări mult mai mari la premieră ca să poată spera la profitabilitate. Revista Variety scrie că, dacă interesul publicului nu creşte (ceea ce nu se întâmplă aproape niciodată în cazul blockbusterelor), filmul ar putea duce la pierderi de 100 de milioane de dolari pentru Disney.
Un alt eşec recent a fost Supergirl, o continuare din Universul Extins DC reimaginat de James Gunn (trilogia Guardians of the Galaxy). Filmul cu verişoara lui Superman, Kara Zor-El (Milly Alcock), a avut un buget evaluat la circa 180 de milioane de dolari (fără cheltuielile de promovare). Nu doar că Supergirl a avut încasări dezamăgitoare la debut, 38 de milioane în America de Nord şi 68 pe întreg globul, dar încasările au scăzut cu 76% în al doilea weekend, iar analiştii citaţi de The Wrap, Deadline şi Variety prevăd acum pierderi de până la 125 de milioane de dolari, pierderi ce pun în real pericol viitorul francizei.
Un eşec parţial a fost şi Minions & Monsters, lansat în weekeend-ul prelungit în care Statele Unite celebrează Ziua Independenţei. Cu estimări iniţiale de 80 de milioane în SUA şi 170 de milioane pe glob, sequel-ul a încasat 62 de milioane în SUA, de aproximativ două ori mai puţin decât părţile anterioare Despicable Me 4 (120 de milioane) şi Minions: The Rise of Gru (122). Între timp filmul a încasat 290 de milioane şi a devenit profitabil (bugetul a fost de 86 de milioane), dar cu cifre mult mai slabe decât se aştepta distribuitorul Universal Pictures.
La polul opus se află filme precum Obsession şi Backrooms. Primul a costat mai puţin de un milion de dolari şi a încasat 427, devenind unul dintre cele mai profitabile filme din istorie. Al doilea a fost realizat cu 10 milioane şi a încasat 368 de milioane. Ambele au poveşti originale sincronizate deplin cu anxietăţile momentului şi oferă un nou argument împotriva încăpăţânării Hollywood-ului de a lansa pe bandă rulantă "aceeaşi Mărie cu altă pălărie" (şi, în cazul lui Vaiana, cu aceeaşi pălărie).
Părerea ta
Spune-ţi părerea