Un bătrân inventator, o pasăre optimistă și un arici pesimist sunt protagoniștii acestui film animat, care este de fapt un remake al animației clasice norvegiene Flåklypa Grand Prix din 1975. Regizat de Rasmus A. Sivertsen și cu un scenariu semnat de Rob Sprackling și Karsten Fullu, Raliul de la Paris la piramide prezintă o aventură veselă, care poartă publicul de la Flåklypa - un sat din nordul Norvegiei - și Paris până la Alpii italieni și deșertul egiptean. Deși previzibil, filmul este bine animat, abundă în glume și înfățișează situații pe muchie de cuțit, care pot ține spectatorii tineri în priză.
Povestea îl introduce pe Solan, o coțofană poznașă, a cărei curiozitate creează în mod accidental tot felul de probleme, spre disperarea primarului din Flåklypa. Acesta declară că atât el, cât și bătrânul Reodor, un inventator simpatic, și Ludvig, un arici timid și fricos, vor fi alungați din sat dacă mai fac trăsnăi. Atunci când Solan află despre un raliu legendar de la Paris până la piramidele din Egipt care poate schimba părerea sătenilor despre ei, îi convinge pe Reodor și Ludwig să participe cu mașina de raliu „Il tempo gigante”. Cei trei beneficiază de sprijinul unui afacerist și al asistentei sale, Lisa (un arici asemănător cu Ludvig) și se înscriu în cursă. Solan reușește să ia pe toată lumea prin surprindere cu abilitățile sale, dar nu trece mult până ajunge în vizorul lui Ellen Busk, o miliardară din California cu propria ei gamă de mașini de lux, ultra-tehnologizată, care e dispusă să facă orice pentru a învinge, inclusiv să își trimită robotul Super X pentru a elimina concurența.
Raliul de la Paris la piramide este un film de aventură pentru întreaga familie, care poate fi captivant pentru copii, având în vedere existența unui raliu antrenant, plin de adrenalină, în care apar tot felul de obstacole și sabotaje, dar și abundența de glumițe (robotul nu înțelege mai deloc sensul figurat al cuvintelor lui Ellen și apar neînțelegeri ludice) și prezența unor personaje agreabile. Cu toate că finalul nu este surprinzător, filmul reușește să creeze și să mențină tensiunea pe parcursul a celor 88 de minute și abordează teme importante pentru cei tineri, precum prietenia și lucrul în echipă. Lecția pe care Solan o primește la final reprezintă mesajul principal al filmului: compania pe care o ai este mai importantă decât succesul cu orice preț și lumina reflectoarelor.
În ceea ce privește animația, filmul prezintă un stil clasic, plăcut, plin de culori vii. Personajele principale sunt prietenoase și cu ochii mari - în special Solan -, în timp ce antagonista Ellen are o înfățișare severă, cu o față lungă, subțire și ascuțită. Mașina lui Reodor, „Il tempo gigante”, este dotată cu numeroase funcții și accesorii ascunse și este ilustrată minuțios cu diverse detalii, inclusiv pneurile cu motive tradiționale scandinave imprimate pe ele. În contrast, mașina adversarei este construită într-un stil rece, modern și minimalist, care reflectă personalitatea și statutul lui Ellen. Mai mult, cursa în sine este animată convingător, iar peisajele prezentate pe parcurs sunt încântătoare.
Cu toate că spectatorii mai experimentați pot intui în mod facil cursul și deznodământul poveștii, Raliul de la Paris la piramide oferă numeroase momente simpatice și pline de dinamism, care să țină publicul tânăr cu sufletul la gură. Mesajele pozitive despre prietenie pot reprezenta argumente în plus pentru părinți de a-și duce copiii la cinema să vadă acest film.
