Owen şi Woody, în Păsări libere 3D

Pentru curcani nu există sărbătoare mai temută decât Ziua Recunoştinţei, căci în Statele Unite fiecare ospăţ organizat cu această ocazie are ca piesă de rezistenţă un exemplar al speciei lor. Asta este şi premisa animaţiei Păsări libere 3D, cu premiera programată vineri, în care Owen Wilson şi Woody Harrelson îi interpretează pe Reggie şi Jake, doi curcani care călătoresc în timp pentru a schimba istoria şi a scoate curcanul din meniul de Ziua Recunoştinţei. Iată ce au cei doi actori de zis despre film.

Woody, din câte ştim, nu ai mai dublat personaje animate. Cum a fost experienţa?
Woody: E chiar prima data când fac aşa ceva. Mi s-a părut foarte tare! Sunt prieten bun cu toţi cei care s-au implicat în proiect, aşa că pentru noi a fost ca un proiect în familie. Acum că urmează să se lanseze filmul în cinematografe, suntem toţi foarte entuziasmaţi.

Care e povestea animaţiei?
Woody: Asta e specialitatea lui Owen.
Owen: Eu îl interpretez pe Reggie, un curcan egoist care nu se integrează în cârdul de curcani. În mod inexplicabil, el devine "curcan graţiat" şi nu se gândeşte decât la fericirea sa până când îl întâlneşte pe Jake şi este implicat într-o misiune din care nu vrea să facă parte. Dar aspectul frumos al unei misiuni este că atunci când o duci la bun sfârşit te simţi mult mai bine.
Woody: Este un bun exemplu de urmat în viaţă reală. Ca să elaborez mai mult, noi ne întoarcem în timp şi vrem să scoatem curcanul din meniul de Ziua Recunoştinţei.

Deci există şi o morală?
Owen: Există o morală şi o frumoasă poveste de dragoste între Reggie şi Jenny, interpretată de Amy Poehler.

Owen, ce parte din Jake îţi aminteşte cel mai mult de Woody? Şi, Woody, ce parte din Reggie te face să-l recunoşti pe Owen?
Owen: Amândoi au o inimă imensă şi mereu se preocupă de fericirea celorlalţi. Chiar dacă uneori nu ştiu să se exprime sau mai greşesc, ei sunt mereu acolo, un sprijin de nădejde.
Woody: Reggie a împrumutat de la Owen deschiderea faţă de ceilalţi. El se încadrează în orice decor şi ajunge până şi la petrecerea prezidenţială. Are cel mai mare noroc în viaţă. [Râde]

Cum plănuiţi să petreceţi Ziua Recunoştinţei anul acesta?
Owen: Eu mă duc în Thailanda. Sunt curios cum îşi petrec ei această sărbătoare. Rămân acolo până la Crăciun.
Woody: Serios? Chiar pleci în Thailanda? Păi, lasă-mă să îţi urez de pe acum drum bun. Adică, tu mergi acolo şi noi fierbem aici? Eşti un norocos.

Dacă v-aţi putea întoarce în timp, în ce moment v-aţi opri?
Woody: Eu chiar înainte de acest interviu şi m-aş gândi mai mult cum să îţi răspund la interbari. [Râde] Sau în anii '60.
Owen: Da, anii '60. La Woodstock, care îmi aminteşte foarte bine de Păsări Libere. S-ar fi potrivit povestea de minune cu nebunia acelor ani.
Woody: Amuzant ar fi să ne întoarcem în vremea Inchiziţiei, când trăiau vrăjitoarele.