Horroruri care au făcut istorie

Remake-ul Cartea morţilor s-a lansat vineri în cinematografe (o cronică AICI), iar el ne-a făcut să ne amintim filmul original, care îl transforma acum mai bine de trei decenii pe Sam Raimi într-o celebritate a Hollywood-ului. The Evil Dead (1981) rămâne un punct de referinţă în istoria genului şi ne face să re-explorăm marile titluri care ne-au speriat de-a lungul timpului. Află din materialul de mai jos despre alte horroruri celebre şi ce moştenire au lăsat ele generaţiilor următoare.

Exorcistul (1973)
Categoric unul dintre cele mai celebre horror-uri ale tuturor timpurilor. Inspirat de romanul omonim al lui William Peter Blatty, Exorcistul a devenit poate cel mai bântuitor film al anilor '70 şi a primit nenumărate titluri de "Cel mai înspăimântător film al tuturor timpurilor". Zece nominalizări la Oscar în 1974 şi utilizarea unor tehnici inovatoare pentru a speria spectatorii au transformat producţia lui William Friedkin într-un film cult. Ca fapt divers, din cauza reacţiilor extreme ale spectatorilor la primele proiecţii, cinematografele americane au început să împartă la intrare pungi de hârtie pentru cei cu stomacul mai sensibil... Până şi Cartea morţilor împrumută vocea demonică şi vocabularul sărmanei protagoniste din Exorcistul.

Tăcerea mieilor (1991)
Este unul dintre cele trei filme care au reuşit să obţină "marele 5" la Oscaruri: Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor principal, Cea mai bună actriţă principală. Hannibal Lecter este primul rol care-ţi vine în minte când te gândeşti la Anthony Hopkins (iar filmografia lui chiar că nu duce lipsă de roluri memorabile), iar câteva replici, cum ar fi cea cu vinul Chianti şi fasolea fava, ca să amintim doar ingredientele ingerabile de câtre oamenii obişnuiţi, cu greu ţi se şterg din minte... Tăcerea mieilor reprezintă şi un record în istoria Oscarurilor: deşi petrece doar 18 minute pe ecran, Hannibal Lecter a fost considerat personaj principal, iar Anthony Hopkins este actorul câştigător de Oscar pentru cel mai "scurt" rol din toate timpurile.

Fălci (1975)
Litoralul american a rămas pustiu după lansarea lui Fălci pe 20 iunie 1975. Trecem peste faptul că încasările filmului au fost de 50 de ori mai mari decât bugetul şi spunem doar că Fălci a rămas prototipul blockbusterului de vară, fiind prima premieră din istoria cinema-ului cu debut în sute de cinematografe şi intens promovată înainte de lansare. Steven Spielberg, pe atunci în vârstă de doar 28 de ani, le-a reamintit tuturor că eficienţa unei secvenţe tensionate nu depinde neapărat de ce se vede pe ecran, ci şi de ce NU se vede. "Blockbuster", un termen atât de folosit în prezent, a fost adoptat pe scară largă după premiera lui Jaws.

Psycho (1960)
Un miracol de eficienţă, Psycho a reprezentat o imensă luptă personală pentru Alfred Hitchock, care nu s-a bucurat deloc de ajutorul marilor studiouri pentru a ecraniza un scenariu ce se îndepărta foarte mult de la succesele sale anterioare. Primit cu răceală de critică, filmul s-a bucurat de un imens succes de casă, transformându-l pe Hitchcock într-un om bogat. Influenţa sa a privit gradul de violenţă şi sexualitate acceptat într-o producţie pe marele ecran. După o luptă acerbă cu cenzorii americani, Psycho a ajuns pe ecrane aproape deloc modificat şi a deschis drumul filmelor mai violente. Nu putem să nu pomenim de celebra scenă a duşului sau de perfecta colaborare dintre imagine şi muzică, dar Psycho a provocat scandal în epocă şi pentru că Hitchcock a insistat ca la începutul proiecţiilor uşile sălilor de cinema să fie închise, spectatorii întârziaţi pierzând dreptul de a vedea filmul. În prezent pe posturile americane se difuzează Bates Motel, serial inspirat de Psycho. Bine primit, Bates Motel a fost reînnoit în aprilie pentru al doilea sezon.

Night of the Living Dead (1968)
Nu este primul film cu zombi, dar a avut o influenţă incontestabilă în acest subgen horror. Poate fi considerat un beneficiar al scandalului iscat de violenţa din Psycho, dar premiera lui Night of the Living Dead nu a trecut deloc neobservată, mai ales că pe vremea aceea comisia de rating din SUA nu fusese înfiinţată şi mulţi dintre primii spectatori ai filmului erau copii şi adolescenţi. Variety a publicat o cronică furibundă, invitând autorităţile să ia măsuri cu privire la "pornografia violenţei" aruncată pe ecran de Romero. Night of the Living Dead a devenit cel mai profitabil film horror independent şi este adesea citat pe listele cu cele mai bune horroruri din toate timpurile. Că vrea sau nu, fiecare nouă producţie cu zombi îl omagiază.

The Blair Witch Project (1999)
Imposibil de ignorat, acest horror din 1999 a declanşat valul de producţii din seria "found footage", unele dintre ele cu succes notabil. Povestea a trei studenţi care ajung într-o pădure din Maryland pentru a investiga legendele despre vrăjitoarea din Blair a îngrozit milioane de spectatori, convinşi că ceea ce văd pe ecran s-a petrecut în realitate. Cu un buget iniţial de doar 25.000 de dolari, The Blair Witch Project (foto) a încasat 250 de milioane de dolari, devenind unul dintre cele mai rentabile filme din toate timpurile. Proiectul a beneficiat şi de o campanie de promovare online, o raritate în 1999. Cu ajutorul unor rapoarte de poliţie false şi al unor declaraţii video de la aşa-zişi "martori", site-ul filmului a întărit şi mai mult convingerea publicului că ororile din film sunt reale.

Să nu uităm de Alien şi Aliens, al doilea având un imens succes deşi promova o actriţă într-un rol de acţiune, lucru nemaiîncercat până atunci în producţii cu buget mare la Hollywood. The Texas Chainsaw Massacre a urcat şi el ştacheta violenţei deosebit de grafice pentru 1974, iar The Thing beneficia în 1984 de eficienta teroare emanată de creatura ce poate "împrumuta" înfăţişarea victimelor sale. The Fly, realizat în 1986, devenea cel mai de seamă reprezentant al subgenului body horror, în care trupul uman suferă mutaţii teribile. Poltergeist s-a bucurat de un imens succes în 1982, promovând premisa unui atac supranatural în casa protagoniştilor. Mai recent, The Ring a avut o influenţă teribilă, aducând în cinematografele mondiale pasiunea pentru remake-urile după producţii japoneze. Halloween şi A Nightmare on Elm Street au devenit francize de succes, ca şi Friday the 13th sau, mai recent, Scream.