După ce a criticat erorile din acţiunea filmului Gravity într-o serie de postări preluate de mai multe publicaţii, astrofizicianul Neil deGrasse Tyson a postat, miercuri, pe Facebook, o scrisoare deschisă în care îşi clarifică punctele de vedere anterioare şi în care, în linii generale, lăuda filmul artistic plasat în spaţiu.
„Atunci când am văzut în presă articole bazat pe postările mele, care spune că Gravity este plin de erori, am regretat că nu am publicat mai întâi un articol despre lucrurile corecte din film”, a declarat Tyson într-un mesaj intitulat „Despre critica ştiinţei din film”.
După aceea, a făcut o listă cu fenomenele fizice corect reprezentate în Gravity 3D:
1. durata de orbitare de 90 de minute pentru obiectele de la altitudinea respectivă
2. traiectoriile de reintrare în atmosferă a sateliţilor dezintegraţi, o amintire sumbră a tragediei navetei Columbia
3. calmul în situaţie de tensiune maximă a personajului lui Clooney („cunosc câteva zeci de asemenea de astronauţi”, scrie Tyson).
4. imaginile captivante de pe orbită, în timpul trecerii de la zi la crepuscul şi apoi la noapte
5. Aurora Boreală vizibilă la distanţă, deasupra regiunilor polare.
6. faptul că atmosfera terestră apare ca fiind subţire comparativ cu dimensiunile Pămân tului
7. conservarea energiei şi a momentului de rotaţie în lipsa gravitaţiei
8. cerul înstelat, deşi puţin prelucrat, a surprins corect profunzimea şi textura cerului de noapte autentic
9. viteza corpurilor reziduale, dacă ar fi pe o orbită de coliziune.
10. trecerea de la linişte la sunet, atunci când se intră într-un sas de presurizare care iniţial se află în vid şi apoi se umple cu aer.
Tyson a semnalat şi „lacrimile excelent descrise ale personajului lui Bullock, lacrimi care îi plutesc din ochi în aerul din capsulă”.
Astrofizicianul Neil deGrasse Tyson este cel care a reuşit să-l convingă pe James Cameron să corecteze dispoziţia stelelor pe cerul din varianta lansata în 2012 a blockbusterului Titanic, scrie Mashable.com.
Criticile aduse filmului, în postările anterioare scrisorii deschise publicate pe Facebook, semnalau următoarele probleme: „de ce Sandra Bullock, medic, este trimisă în misiunea de întreţinere a telescopului Hubble?”. Apoi, „cum de Telescopul spaţial Hubble şi staţia spaţială chineză sunt unul în aria celuilalt de vedere”. După care, „de ce părul lui Bullock, în scene altfel convingătoare cât priveşte gravitaţia zero, nu pluteşte liber pe capul ei”... Tyson a mai atras atenţia şi asupra altor aspecte, dar aduc spoilere filmului.
Pe 30 septembrie, Dennis Overbye scria în New York Times despre experienţa urmăririi filmului Gravity alături de astronautul Michael J. Massimino, care chiar a lucrat la întreţinerea telescopului Hubble, în prima parte a acestei decade. Ce remarcase Massimino urmărind filmul a fost că „telescopul Hubble şi staţia spaţială sunt pe orbite diferite. Ca să se ajungă de la una la cealaltă, cere multă energie, şi că nici măcar navele spaţiale nu au atâta conbustibil ca să o parcurgă. Telescopul este la 353 de mile mai sus, într-o orbită care îl ţine lângă Ecuator, pe când staţia spaţială e la 100 de mile mai jos, într-o orbită spre nord, deasupra Rusiei”.
AICI puteţi citi un articol despre erorile ştiinţifice din alte filme SF. Gravity rulează în sălile cu tehnologie 3D din 18 oraşe ale ţării. AICI puteţi vedea în ce oraşe şi la care cinematografe rulează.
Părerea ta
Spune-ţi părereaUn film ca si Gravity, care are la baza un temei clar, real si verificabil, este obligat sa respecte multe multe reguli. In cazul Gravity, cea mai flagranta incalcare a regulilor, dupa parerea mea, este proximitatea celor trei: SSI-Hubble-Statia Chineza. In realitate, nu numai ca sunt la o distanta foarte mare una de alta, dar sunt si pe orbite diferite. In alta ordine de idei, daca nu ar fi incalcat aceste reguli, atunci filmul ar fi devenit un simplu documentar, unul foarte bine realizat si costisitor, evident.